8.01.2014
compoziţie
am pictat toamna lui vivaldi
bolereul lui ravel
şi inimile tale din ce în ce mai albastre
pe acelaşi cer desculţ am mers până la capătul culorilor
nu am privit pânza
(din superstiţie)
nici măcar atunci când luna a căzut în spatele şevaletului
doar marea a rămas simpozion
să privească pe furiş
şi să râdă printre degetele mele mâzgălite de tine
pe pânza mea cât o lume
trupul tău
stradivarius
aşteaptă un mozart
sanctificare
doar dinţii tăi
condamnaţi să rămână albi
îmi zâmbesc obosiţi din eternitate
îmi plăceai mai mult goală
te strângeam de sâni şi visam mere
acum îţi caut ochii
în vâltoarea nebună spre trecut
surâsul tău
tot mai mic
îmi bate în piept zgârcit (ca o inimă împrumutată)
îmi plăceai goală
în mintea mea iubirea ţinea loc vieţii
dar aşa plină de sfințenie
semeni filantroapă
prea multe lacrimi
WomanWithW, Nuța Istrate Gangan: Canibalism, 2012
WomanWithW, Nuța Istrate Gangan: Canibalism, 2012: Trăim într-o lume ciudată. Şi nu de azi sau de ieri. Căutăm senzaţii tari. Şi atunci când le găsim suntem dezamăgiţi de faptul că tot ce...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)