8.01.2014

compoziţie





am pictat toamna lui vivaldi
bolereul lui ravel
şi inimile tale din ce în ce mai albastre
pe acelaşi cer desculţ am mers până la capătul culorilor

nu am privit pânza
(din superstiţie)
nici măcar atunci când luna a căzut în spatele şevaletului
doar marea a rămas simpozion
să privească pe furiş
şi să râdă printre degetele mele mâzgălite de tine

pe pânza mea cât o lume
trupul tău
stradivarius
aşteaptă un mozart


sanctificare

doar dinţii tăi condamnaţi să rămână albi îmi zâmbesc obosiţi din eternitate îmi plăceai mai mult goală te strângeam de sâni şi visam mere acum îţi caut ochii în vâltoarea nebună spre trecut surâsul tău tot mai mic îmi bate în piept zgârcit (ca o inimă împrumutată) îmi plăceai goală în mintea mea iubirea ţinea loc vieţii dar aşa plină de sfințenie semeni filantroapă prea multe lacrimi

WomanWithW, Nuța Istrate Gangan: Canibalism, 2012

WomanWithW, Nuța Istrate Gangan: Canibalism, 2012: Trăim într-o lume ciudată. Şi nu de azi sau de ieri. Căutăm senzaţii tari. Şi atunci când le găsim suntem dezamăgiţi de faptul că tot ce...